De la spatii elaborate sub acoperisurile medievale ale cladirilor gotice, pana la constructiile moderne din zilele noastre, mansardele au cunoscut o traiectorie interesanta de-a lungul vremii. Cu toate ca nu arhitectul François Mansart le-a inventat, ele si-au dobandit popularitatea mai intai in Franta datorita integrarii lor in ca elemente in proiectele acestuia, de unde apoi s-au raspandit si in restul tarilor de pe continent.
La doua secole dupa ce Mansart a intuit importanta mansardelor in cadrul diferitelor planuri pentru cladirile epocii, un alt planificator francez, Haussmann, le-a avut in vedere pentru proiectele de reconstructie a Parisului, initiind astfel un curent arhitectural cunoscut drept „Stilul al Doilea Imperiu”, caracteristic pentru cladiri administrative si reprezentative, primarii, gari si hoteluri sau hale. De aici nu a fost decat un pas pentru ca mansardele sa devina tot mai prezente in Canada si Statele Unite, unde ideea a fost preluata si pentru completarea ansamblurilor de locuinte private, adaugandu-se uneori elemente neogotice sau de inspiratie italiana, dupa cum se poate vedea din proiectelele de case care prevad si integrarea unor turnulete cu mansarda. Efectele modei urbanistice lansate de Haussmann sunt vizibile actualmente in mai multe orase europene, printre care si Clujul si Bucurestiul.
Spre finalul primei decade a anilor 1900, New York-ul si-a schimbat infatisarea, prin implementarea unui plan urbanistic care favoriza crearea de mansarde. Constructorii americani ai anilor ’70-’80 s-au axat pe integrarea de elemente arhitecturale de esenta postmodernista, adaptand podurile cladirilor pentru numeroase noi locuinte.
In ziua de astazi, puteti re-inventa podul locuibil al unei case vechi in curs de renovare, amenajandu-l in asa maniera incat sa dispuneti de un spatiu confortabil, cu o noua destinatie: bucatarie, dormitor, loc de joaca pentru cei mai tineri membri ai familiei, birou sau atelier, living etc., in functie de suprafata si panta de inclinare a acoperisului, dar si de preferintele personale si buget. Indiferent ca veti folosi viitoarea mansarda pentru recreere, ca biblioteca, drept camera de studiu sau de oaspeti, este important sa beneficiati de cat mai multa lumina naturala. Pentru ca spatiul vitrat joaca un rol fundamental in interiorul spatiului locuibil de sub acoperis, sfatul expertilor este sa optati pentru ferestre durabile cu acoperire low, geamuri duble cu sticla intarita sau ferestre de mansarda cu articulare mediana ideale pentru obtinerea unei ventilatii optime.
In planurile de mansarde contemporane regasim diverse stiluri: mansarda frantuzeasca, pod locuibil, tip portal, de tip arcuit si mansarde cu pereti suprainaltati, pentru a enumera doar cateva. In cazul unor proiecte de mansardare in stil traditional, stalpii de sustinere sunt o conditie indispensabila. De cele mai multe ori amplasati in zona centrala a mansardei, acesti stalpi pot insa restrange libertatea proprietarului in ceea ce priveste amenajarea mai eficienta a spatiului creat. O alternativa mai avantajoasa, din acest punct de vedere, poate fi crearea unei mansarde open-space, fara stalpi intermediari, mult mai usor de compartimentat.